trafic.ro ranking

trafic.ro

luni, 3 decembrie 2012

Referat astronomie Luna satelitul Pământului.

Foto: Lupu Victor
Data:29.10.2010
Bine ați venit pe Lună!
Probabil, că nici un corp ceresc nu a primit la fel de multă atenție de-a lungul veacurilor ca Luna noastră. Cauzele pentru această fascinație sunt evidente: Luna luminează noaptea și apare ca un obiect remarcabil și mare pe cer. Ca un regulator de apă al Pământului și ciclurile biologice ale vieții, importanța Lunii pentru existența noastră fizică, este a doua după cea a Soarelui.


Prin Luna, se întelege orice corp cosmic care se învarte în jurul unei planete și nu invers. Multe planete din Sistemul nostru Solar, au luni. Acestea sunt Marte (2), Jupiter (64), Saturn (62), Uranus (27), Neptun (13) și Pluton (5).

Luna, este singurul satelit natural al Pământului și al cincilea satelit ca mărime din Sistemul Solar și este cel mai mare satelit natural al unei planete din Sistemul Solar, relativ cu dimensiunea planetei sale, având diametrul de 27% și 60% din densitatea Pământului, rezultând în 1/81 din masa acestuia.


Cum s-a format Luna?
Luna este un corp imens ce se roteste în jurul Pământului cu o viteză de 3,680 km pe oră spre diferentă de Pământ, care are o viteză de 108,000 km pe oră în jurul Soarelui. Vorbim deci, despre un alt corp ceresc, o altă lume, total diferită de a noastră. Această sferă gri (care sub anumite conditii de iluminare are și culori, ciudat, nu?), are o suprafată de 37,900,000 km pătrați. Cum s-a format, cum a ajuns aici? Doar presupunem. Însă există o mare asemanare între planeta Mercur și Lună, la suprafată. În interior, cele doua corpuri au însă o altă poveste, însă amandouă prezintă cratere asemanatoare.

Sunt patru teorii ştiinţifice majore ce au încercat să explice originea Lunii:1. Fisiune. Luna este o bucată de material desprins de Pământul rapid în miscare.

2. Co-creare cunoscută și sub numele de teoria "planeta soră". Luna s-a format dintr-un nor de resturi în orbită din jurul Pământului embrionar.

3. Capturare. Luna, formată iniţial ca o planetă independentă, dar a fost capturată de gravitaţia Pământului.

4. Coliziune (de asemenea, cunoscută sub numele de teoria "marea lovire"). Luna s-a format din materialul aruncat din Pământ după o coliziune planetară cu acesta.

Articole similare:
Lumina scoate in evidenta culorile reale ale Lunii? Imagini prin telescopul meu
Corectia gama si culorile solului lunar-Marile de est ale Lunii
Nanoparticulele găsite în bule din sticla explica comportamentul ciudat al solului lunar.
Originea lunii Cum s-a facut Luna?

Geologia Lunii.
Fiind destul de tentantă pentru astronomii amatori, deoarece este altceva decât Pământul, dar si pentru că e cam rusinoasă pentru că nu își arată decât o parte din suprafața ei, ea este atent studiată prin telescop, fiind cea mai accesibilă pentru observari. În rotația sincronă cu Pământulne arată mereu aceeași față, care este marcata de mări ( maria) întunecoase de origine vulcanică, care umple zonele dintre cele muntoase, luminoase și craterele de impact proeminente.

Topografia Lunii, a fost măsurată prin altimetrie laser și analiza imaginilor stereo. Caracteristica topografică cea mai vizibilă este gigantul bazin Aitken, 2,240 km în diametru, aflat pe partea ascunsă a Lunii, aproape de Polul Sud, cel mai mare crater de pe Lună și cel mai mare crater cunoscut în tot Sistemul Solar.

Caracteristicile topografice ale Lunii, sunt:
Cratere
Munti
Mari (mare)
Lacuri, golfuri, mlastini



Mediul lunar.
Dacă ai fi pe Lună, te-ai lovi de un mediu ostil. Temperaturile oscilează de la o extremă la alta, de la un minim de -153 ° C, la un maxim de 107 ° C.
Cerul este întotdeauna negru pe Lună, chiar și cu Soarele pe cer, pentru că acolo nu este atmosferă care să dea culoare cerului. Soarele este însă mistuitor, fără un costum de protectie adecvat. Radiațiile care vin de la Soare fară nicio barieră și temperatura ridicată, ar praji ca într-un cuptor cu microunde pe oricine.
Un pas pe solul lunar poate ridica praful selenar mult mai sus decât cum se întamplă pe Pământ, deoarece acolo este un vacuum. La noi atmosfera îngreunează praful care cade mult mai repede pe sol.
Singura alternativă pentru ca omul sa traiască pe acest bolid masiv, este să se construiască cladiri ermetice, în care să se creeze un mediu propice vieții. 

Luna este ca un mar găunos, un corp fară viată, pe care sunt temperaturi de ambele extreme
Solul prezintă cratere de toate dimensiunile. Dacă a-i fi pe Lună, te-ai lovi de un mediu ostil. Terenul lunar este moale în marea lui parte.

Un foarte important lucru pe care l-aș remarca pe Lună, este claritatea stelelor. Fară atmosferă, Luna ar oferi o vizualizare nocturnă extraordinară. Printr-un telescop, toate observările ar fi fară aberații cromatice sau imagini neclare de la poluarea atmosferică așa cum se întamplă pe Pământ.

Pe Lună, există zone la poli, care sunt permanent luminate de Soare, dar și zone în întuneric permanent. Ca exemple, patru regiuni montane de pe buza craterului Peary de la polul nord al Lunii, rămân luminate pe întreaga perioadă a fazelor, creandu-se varfuri cu lumină veșnică. Pe de altă parte, există locuri care rămân în umbră permanentă, la fundul multor cratere polare și aceste cratere întunecate sunt extrem de reci.


Colonizarea Lunii.
Sincer, eu aș fi foarte fericit să fiu unul dintre primii locuitori de pe Lună, dacă o asemenea bază s-ar construi acolo. Aș face aceasta, dacă aș conviețui însă acolo cu oameni atent analizați psihologic, pentru a nu risca conflicte pe parcursul acelei perioade. Imaginează-ți să nu te suporți cu cineva într- un spațiu să zicem de 400 mp pe o perioadă de 5 ani.
Îmi imaginez cât de frumos ar arata Pământul de pe Lună. Acesta ar fi mult mai mare față de cum vedem noi Luna de pe Pământ. La această minunație mai punem și frumusețea covarsitoare a planetei noastre, de culoare albastru aprins, împânzită de nori albi ca zapada în forme de vartejuri spectaculoase.

Mi-aș privi propria planetă prin telescop, amintindu-mi cum priveam de pe Pământ, Luna.
Pe lângă admirația pe care o voi avea față de planeta mamă, aș face multe teste când aș ieși în mediul lunar îmbrăcat în costumul de protecție. Întâi m-aș juca cu nisipul selenar, aș face unele manevre mai periculoase ca sărituri, tumbe, și aș fi cu ochii în patru la orice schimbări de la suprafață, de exemplu poate gaze pe care se presupune că le emană, dar și sclipiri sau fulgere care au fost consemnate în observațiile unor astronomi amatori, și poate că aș descoperi alte fenomene inexplicabile pe care nu le puteam observa decât dacă era o bază de cercetare acolo.

Articole similare:
Sclipiri de lumini pe Luna-despre fenomenul lunar tranzitoriu
 A cui este Luna? Cine are monopolul Lunii?


Apogeu/Perigeu.
Satelitul nostru natural, are perioade în care se află mai aproape și mai departe decât de obicei de planeta noastră.
Distanța medie dintre Pământ și Luna, este de 384,400 km. Când Luna este mai aproape de noi, la perigeu, aceasta se află la o distantă medie de 362,570 km, iar când este mai departe de noi, la apogeu, este la 405,410 km de noi.

Articole similare:
Perigeul Lunii-Luna mai aproape de Pamant
Cand Luna este mai aproape de Pamant.Luna la perigeu
Periheliu-Afeliu si Perigeu-Apogeu (Astroinfo)


Importanța Lunii pentru noi.
Luna, are formă, marimea, distanta fata de Pământ dar și alte caracteristici care o fac perfecta pentru a susține viața pe Terra. Daca Luna noastră nu ar exista unde este, cel mai mult ar fi avut de suferit oceanele, care nu ar mai fi atrase de gravitația acesteia spre ecuator, și deci, apa ar fi fost redistribuită la polii planetei.Un alt efect ar fi afectarea axei și rotatiei Pământului pentru a sta pe aceeași directie, deoarece, Luna este un factor stabilizator al planetei noastre. Pe langa aceasta, s-ar putea modifica și distanțele la care Pământul ajunge la periheliu si la afeliu fată de Soare.

O lună fara nume?
Luna mai este numită Selena, iar Pământul are numele Gaia, dar numele acestea nu sunt recunoscute de astronomi, de stiință. De fapt, toate corpurile ceresti văzute până acum în acest univers au un nume. Planetele au nume (Mercur,Venus,Marte, Jupiter, Saturn etc.),dar și sateliții naturali (luni) ale planetelor vecine nouă au nume (Io, Europa, Ganymede, Phobos etc..).

Articole similare:
Care este numele Lunii ? Dar a Pamantului ?

Multe mistere ale Lunii ne-au influenţat civilizaţia. Încã din antichitate oamenii şi-au fãcut calendare, agricultura, matematicile şi astronomia dupã schimbarea constantã a fazelor Lunii. În fiecare lunã, Luna pare cã îşi schimbã forma în timpul unei rotiri ciclice de 8 faze.

Dar de ce Luna are faze?
Fazele Lunii existã pentru cã în timp ce Luna orbiteazã Pãmântul, noi vedem mai mult sau mai puţin din partea ei luminatã. Lumina pe care o vedem noi reflectatã de Lunã, vine de fapt de la Soare. Cãnd Luna este din plin luminatã de Soare, este Lunã plinã. În timp ce Luna înconjoarã Pãmântul, noi vedem tot mai puţin din partea luminatã, şi mai mult din partea întunecatã. Deci Luna plinã are loc cãnd Luna este pe partea opusã a Pãmântului de la Soare, şi deci suprafaţa Lunii care este cu faţa la noi, este din plin luminatã. Forma fazelor Lunii, sunt datoritã perspectivei noastre de pe Pãmânt, care observãm mai mult sau mai puţin din partea luminatã a acesteia. Nu e din cauzã cã de exemplu Pãmântul blocheazã din lumina Soarelui, lucru care se întãmplã totuşi în timpul eclipselor de Lunã.

Când vine vorba de dimensiunea Lunii, lucrurile pot deveni înşelãtoare. 
Unele lucruri despre Lunã pot fi greu de înţeles când ochii noştri ne spun un lucru, iar ştiinţa altul. Câte odatã când Luna plinã rãsare pe cer, apare mult mai mare când este la orizont, decât când poziţia ei este mai sus pe cer. Unii observatori, zic cã este mai mare cu 50 pânã la 70% când apare la orizont. Dar este Luna cu adevãrat mai mare când se aflã mai aproape de orizont? Ce ar putea cauza sã arate atât de diferit?
Luna nu îşi schimbã dimensiunea ei cu adevãrat de la orizont pânã deasupra capului, ci percepţia noastrã este cã e mai mare. Mintea noastrã judecã dimensiunea Lunii în relaţie cu alte obiecte. Pare mai mare la orizont pentru cã sunt obiecte cu care sã o compari, pe cãnd când este sus pe cer, aceasta este singurã. Cu alte cuvinte, dacã vedem un obiect mare ca o casã, cu Luna lângã ea, mintea ne spune cã Luna este enormã. Dar cãnd Luna e singurã pe cer, mintea noastrã nu face aceastã asumpţie, şi o vedem ca fiind micã.

Unul dintre misterele Lunii poate fi observat chiar aici pe Pãmânt. Poate este cel mai important fenomen care i se atribuie acesteia. 
Aici pe planetã, valurile apar în unele momente ale zilei unde nu au fost în alte momente. Acestea sunt rezultatul interacţiunii gravitaţionale dintre Lunã şi Pãmânt. În timp ce Luna trece pe lângã Pãmânt, trage de oceane şi mãri şi atunci îl vedem câte un val mare, înalt, creând câte o buclã pe ambele pãrţi ale planetei.
Valurile oceanelor, sunt cauzate de gravitaţia Soarelui şi a Lunii. Amândouã trag de Pãmânt şi contribuie la valuri, dar Luna este mult mai aproape, şi deci datoritã ei este simţit mai puternic acest fenomen. Apa nu stã pe loc, este maleabilã, de aceea forţele gravitaţionale au impact asupra lor.

Ştim cã gravitaţia Lunii trage constant în sus de oceanele Pãmântului, în timp ce gravitaţia Pãmântului trage în jos Luna. Totul în univers este legat de ceva.
Pãmântul se învârte mult mai repede decât Luna în jurul Pãmântului, şi deci, rotaţia Pãmântului o ia înaintea Lunii. Din cauzã ca Luna trage de oceane, creând acele bucle, aceasta încetineşte Pãmântul în rotaţia lui. Fãrã Lunã, Pãmântul s-ar roti mult mai rapid, şi zilele noastre ar fi mult mai scurte, iar asta ar avea efect la cum a evoluat viaţa pe aceastã planetã.

Sper că am inspirat oameni din acest articol, pentru a căuta Luna mai mult, și vezi că poate într-o zi, această "planetă" pietroasă va putea fi casa noastră temporară, în cazul unor amenințări viitoare dezastruoase, și va ve-ti spune , "ei bine, nu m-am uitat la Luna înainte, și iata-ne, pe ea, iubind-o.

Dacă vă interesează:
Caracteristicile topografice ale Lunii:

Cratere
Munti
Mari (mare)
Lacuri, golfuri, mlastini

Craterele lunare pe zone:

-Cratere de nord
-Cratere de sud
-Cratere de est 
-Cratere de vest
-Cratere de centru

Astronomie : Harti Lunare. Fotografii ale Lunii cu numele craterelor.Atlas lunar.

Harta fotografica a Lunii: Zona de NORD. Atlas Lunar.
  Harta fotografica a Lunii: Zona de SUD. Atlas Lunar.      
  Harta fotografica a Lunii: Zona de EST. Atlas Lunar.    
  Harta fotografica a Lunii: Zona de VEST. Atlas Lunar. 
  Harta fotografica a Lunii: Zona de CENTRU. Atlas Lunar. 

Urmariti-ma pe Twitter: @lupuvictor, @LunarAstronomy
Facebook: http://www.facebook.com/lupu.victor

3 comentarii:

Anonim spunea...

Interesant!


















Anonim spunea...

Multumesc mult!

Lupu Victor spunea...

Cu placere!

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management