trafic.ro ranking

trafic.ro

05 iulie 2012

Termeni Astronomie Vocabular astronomic




In acest articol se gasesc termeni din astronomie cei mai folositi in aceasta stiinta. Nu tot ceea ce este prezentat aici va fi adecvat pentru nivelul de calitate specific al fiecaruia, deoarece unii sunt mai tineri, altii mai batrani. Foloseste numai ceea ce este adecvat şi util pentru tine.


Anul cosmic, este timpul necesar Soareleui, şi întregului nostru sistem solar, pentru a finaliza o orbită în jurul centrului galaxiei Calea Lactee. Un an cosmic este de aproximativ 225 milioane ani.

Aberaţia de lumina, este un fenomen în care lumina pare a fi înclinată, adica unghiul la care lumina pare să vină este diferit decât unghiul la care de fapt vine, în cazul în care observatorul este în mişcare.

Afeliu. Un obiect (o planeta sau cometa), orbitând în jurul Soarelui, afeliu este punctul în orbita sa, care este cel mai îndepărtat de Soare.

Albedo este puterea de reflexie a unei planete sau alte obiecte luminoase. Un albedo de 1.0 inseamna că reflectă 100% din lumina care o loveste; 0.0 inseamna ca absoarbe 100% din lumina, sau ca reflecta 0% lumina. Luna noastră are un albedo mic de 0,07, în timp ce Venus are un albedo mare de 0,7.

Alpha, este prima literă din alfabetul grec. Alpha reprezintă adesea cea mai strălucitoare stea dintr-o constelaţie.

Alpha Centauri, este sistemul de stele, care este cel mai apropiat de Pământ. Cea mai putin stralucitoare stea din sistem, Proxima Centauri, Alpha Centauri C, este cea mai apropiată stea de noi (altele decât soarele nostru).

Alt-azimutal telescop. Montura este în formă de "U", care permite să mişte telescopul atât în sus şi în jos (altitudine), dar şi de la stânga la dreapta (azimut).

Apertura, sau diafragma, este dimensiunea obiectivului principal al unui telescop (sau oglinda).

Apogeu. In situatia cand un obiect orbiteaza Pământul, apogeul este punctul, care este cel mai îndepărtat de Pământ a acelui obiect (cum e Luna).

Arc, este un segment de-a lungul circumferinţei unui cerc.

Arc minut, este o măsură a unghiului şi este egală cu 1/6 dintr-un grad (există 360 de grade într-un cerc).

Asteroizii, numiti de asemenea si planete mici, sunt obiecte mici, stancoase, care orbitează în jurul Soarelui. Cele mai multe, 95%, se găsesc în centura de asteroizi, care este regiunea dintre Marte şi Jupiter. Acolo pot fi până la 100.000 de asteroizi, dar numai aproximativ 3.000 au fost catalogati.

Astrofizica, este o ramură a astronomiei care studiază proprietăţile fizice ale corpurilor cereşti şi alte materie şi energie din spaţiu.

Astrometria, este măsurarea precisă a poziţiei şi de mişcare a obiectelor astronomice, de obicei dupa cataloagele standard de stele.

Astronomia, este studiul ştiinţific al spaţiului, inclusiv planete, stele, galaxii, comete, şi nebuloase.

Astronom. Un astronom este o persoana care studiaza astronomia.

Atmosfera reprezinta straturile exterioare gazoase a unei stele sau planete. Pe pamant ea este aerul. Nu toate planetele au atmosfera.

Atom. Toată materia este alcătuită din atomi mici. Un atom este cea mai mică parte dintr-un element care are proprietati ale acelui element. Atomii constau intr-un nucleu (care conţine protoni şi neutroni), şi electroni care il orbiteaza.

Azimutul, este o masura in cartografierea obiectelor astronomice pe sfera cerească. Azimutul este unghiul unui obiect de la punctul de nord al observatorului, proiectat pe orizont.

Centura de asteroizi, este o concentratie de asteroizi în formă de 'gogoaşă', care orbitează Soarele între orbitele lui Marte şi Jupiter.

Colimare. Colimarea, este alinierea componentelor optice ale unui telescop (lentile, oglinzi, prisme, oculare), în poziţiile lor corespunzătoare. Colimarea maximizează calitatea imaginii.

Conjunctia, este apropierea aparenta a unei planete de Soare, sau de o altă planetă, din locatia unui observator de pe Pamant.

Constelaţiile, sunt stelele unite cu linii pe care le vedeti in reviste. Există oficial 88 de constelaţii pe cer. Ele sunt un mijloc de cartografiere a cerului, noaptea. Mulţi dintre ele îşi au originile în timpurile străvechi. De exemplu, 48 din 88 au venit din mitologia greacă.

Cosmologia, este studiul structurii, originii şi evoluţiei Universului.

Craterele,  sunt adancituri profunde, cel mai adesea cauzate de impactul cu fie meteoriti, sau eruptii vulcanice. Cratere de impact sunt mai frecvente pe planete şi sateliţi. Planetele cu atmosfera groasa au tendinta de a arde meteoroidul înainte de a lovi suprafata acestora.

Declinaţia, este o coordonata cereasca, ce este folosita pentru a masura gradele latitudinii de deasupra sau dedesuptul ecuatorului ceresc pe sfera cerească.

Difracţia, este abilitatea de un val de a se îndoaii dupa colturi. Difractia luminii stabileste natura sa de undă.

Dispersia luminii, este separarea luminii in lungimi de unda.

Echinoctiile, sunt cand zilele şi noptile sunt de durată egală. Cele două echinocţii anuale apar atunci cand Soarele traverseaza ecuatorul ceresc. Echinocţiul de toamnă are loc la sfârşitul lunii septembrie, echinocţiul de primăvară are loc la sfârşitul lunii martie.

Eclipsa inelara, este un tip de eclipsa de soare. În timpul unei eclipse inelare, Soarele pare ca un "inel". Inelul este vizibil atunci când Luna nu acoperă în întregime discul soarelui în timpul eclipsei.

Eclipsa partiala, se întâmplă atunci când Luna blochează parţial Soarele sau umbra Pământului blochează parţial observarea Lunii.

Ecliptica, este planul definit de orbita Pamantului in jurul Soarelui. In cursul unui an, soarele trasează o cale pe cer de-a lungul eclipticii.
Ecuator, este un cerc imaginar in jurul Pământului (sau alta planeta sau luna), la jumătatea distanţei dintre polii nord si sud.

Eliptica. O orbita eliptica, este o orbită care urmăreşte o elipsă in timp ce orbitatorul se roteşte în jurul unui alt corp.

Fazele Lunii. In timp ce Luna se invarte in jurul Pamantului, forma Lunii pare să se schimbe. Acest lucru se datorează faptului că diferite parti ale Lunii iluminate, sunt cu fata la noi. Forma variaza de la o lună plină (atunci când Pământul este între Soare si Luna), la o lună nouă (când Luna se află între Soare şi Pământ).

Fisiunea nucleară, este o reacţie în care nucleul unui atom este rupt, eliberând o cantitate imensă de energie.

Focus, este un punct central de la care razele de lumină, căldură sau de orice alt tip de radiaţie se intalnesc după ce au fost reflectate sau refractate.

Focusatorul, este un surub pe un telescop care aduce imaginea în centrul atenţiei. Acesta functioneaza prin deplasarea ocularului în afară şi inauntru incet.

Fotometria, este măsurarea mărimilor aparente ale obiectelor astronomice, cum ar fi stelele.

Fotosfera, este stratul de pe Soare, care este vizibil pentru noi. Acesta este plasma şi are o temperatură de aproximativ 6000 ° C.

Furtuna magnetică, este o perturbare temporară (întrerupere) a câmpului magnetic al Pamantului, cauzata de exploziile solare, care ies din plasma cromosferei Soarelui.

G, este constanta gravitaţională a lui Newton (numită, de asemenea, constanta gravitaţională universală), o constantă fundamentală a naturii care determină puterea fortei a interacţiunii gravitaţionale dintre obiecte.

Gamma. Razele gamma sunt radiaţii electromagnetice foarte mari de energie, cum ar fi lumina sau razele X, dar mult mai mari ca energie şi de frecvenţă.

Gaura neagră, este un obiect masiv sau regiune în spaţiu, care este atat de dens ca într-o anumită iradiere, campul său gravitaţional nu lasa sa scape nimic din ea, nici măcar lumina.
Gazul, se referă la substanţele în stare gazoasă, spre deosebire de solide sau lichide. Si aerul este un gaz. A nu se confunda acest termen cu benzina.

Grad. Un grad este o măsură a temperaturii sau de unghi. Există 360 de grade într-un cerc. Fiecare grad este împărţit în 60 de minute, reprezentate de simbolul apostrof, " ' " . 1 ° = 60 ".
Gravitatia, este forţa care atrage obiectele împreună. Gravitatia Pamantului ne trage în jos atunci când sarim. Gravitatia Soarelui pastreaza planetele pe orbitele lor. Toate obiectele au greutate. Cu cat ceva este mai masiv, cu atat gravitatia lui este mai mare.

Grupul, este un grup de stele sau galaxii. Grupul nostru galactic, se numeste Grupul Local, mare de circa 5 milioane de ani-lumină şi conţine aproximativ peste 30 de galaxii.

Halou, este un inel luminos care este uneori vazut din jurul soarelui sau lunii. Haloul se produce cand lumina este reflectata si refractata prin mici cristale de gheata plate în atmosferă.

Înclinarea orbitală, este unghiul dintre planul de pe o orbită şi planul ecliptic.

Magnitudinea aparenta, este o măsură de luminozitate a unui obiect ceresc, aşa cum se vede de pe Pamant. Cand numărul este mai mic, obiectul este mai luminos. De exemplu, Luna Plina are o magnitudine aparenta de -12.6, Soarele este -26.8.

Masa. Obiecte fizice sunt formate din materie. Materia poate exista în patru faze:solid, lichid, gaz, şi plasmă, şi alte câteva câteva faze extreme, cum ar fi lichide critice şi gaze degenerate.

Magnetosfera, este mediul magnetic al Pamantului.Pamantul este un imens magnet dipol (2-poli). Câmpul magnetic al Pământului este cauzat probabil de nucleul topit de fier-nichel. Acest câmp magnetic este aliniat cu polii nord si sud, şi-a inversat de multe ori în timpul istoriei geologice.

Materia intunecata, este materie necunoscuta, care poate constitui 99 la suta din toata materia din univers.

Meridianul, este o linie imaginara de la nord la sud pe cer, care trece prin zenitul observator.

Meteorul, este un meteoroid care a intrat în atmosfera Pământului, care face o coada de foc cand cade. Acesta este numit uneori o stea căzătoare. Cei mai multi ard inainte de a atinge Pamantul.

Montura Ecuatorială a unui telescop este un dispozitiv complex, care este aliniat paralel cu axa Pământului şi este pivotat la un unghi drept, în scopul de a urmări mişcarea aparentă a obiectelor cereşti (cauzate de rotatia Pamantului).

Nebuloasa, este un nor imens, difuz, de gaz şi praf, în spaţiul intergalactic.

Neutrino, este o particulă neincarcata si practic fara masă. Neutrinii sunt produse în unele reacţii nucleare în stele.

Nucleul, este stratul cel mai profund al Pământului, sau orice planeta, luna, sau stea. Acesta este, de obicei sub o mare presiune şi este foarte fierbinte.

Observatorul, este un loc cu un dispozitiv (sau dispozitive) pentru observarea fenomenelor astronomice sau meteorologice, cum ar fi stelele, planetele, nebuloase, etc, si de multe ori au telescoape puternice (vizuale, radio, sau alte tipuri).

Ocularul este o parte a unui telescop in care te uiţi. Este un obiectiv care măreşte imaginea formată de sistemul optic principal.

Optica adaptiva, este un proces în care denaturarile, cum ar fi cele din atmosfera Pământului, sunt eliminate in imaginea unui telescop, în timp real.

Orbita, este drumul invizibil pe care il urmează o planeta in jurul Soarelui.O orbită este un traseu închis pe care un obiect il urmeaza in timp ce se învârte în jurul unui alt corp.

Periheliul, se intampla cand o planeta sau o cometa este cel mai apropiata la Soare. Pământul este la periheliu, în ianuarie.

Perioada de revoluţie a unui organism de orbita, este timpul necesar pentru ca acesta să facă o rotaţie în jurul acelui corp. Perioada de revoluţie a Pământului este de un an.

Perioada de rotaţie a unui corp in orbita, este timpul necesar pentru ca acesta să facă o rotaţie în jurul axei sale. Perioada de rotaţie a Pământului este de o zi.

Pitica alba, este o mica, foarte densa si fierbinte stea, aproape de sfârşitul vieţii sale.

Pitica maro, este o "stea", a cărei masă este prea mică pentru a avea loc fuziunii nucleare la centrul său. Temperatura şi presiunea la baza acesteia este insuficientă pentru fuziune, adica o stea nu a reuşită.

Pitica neagra,  este o stea mica, foarte densa, rece si  moarta, si este formata in cea mai mare parte din carbon. Aceasta stea intunecata, este ceea ce rămâne după o stea roşie giganta ce si-a pierdut straturile sale exterioare.

Pitica roşie, este o stea mica, rece, a cărei suprafaţă este sub temperatura aproximativ 4.000 K.

Planeta, este un corp ceresc mare, care orbiteaza o stea şi nu are strălucire proprie. Există opt planete care orbiteaza Soarele in sistemul nostru solar.

Planetă pitică, este un obiect care orbiteaza un soare, are suficienta masă să-i dea o formă aproape rotundă.

Planetariul, este o cameră specială, cu un plafon boltit şi proiectoare speciale folosite pentru a face tavanul a arata ca cerul noptii. Un planetariu nu este un observator. Observatoarele sunt clădiri in care sunt telescoape pentru vizualizarea cerului real.

Planetele interioare, sunt acele planete care orbitează aproape de soare. Acestea sunt: Mercur, Venus, Pământ, şi Marte. Ele sunt relativ mici, compuse în mare parte din piatra, şi au puţine luni sau nu au deloc.

Plasma, este un gaz extrem de fierbinte, care este compus din ioni liberi plutitori şi electroni liberi.

Pulsar, este o stea neutronica ce se invarte rapid, si care emite energie prin pulsatii.

Quantum, este o unitate naturală de incarcare, energie, moment cinetic, sau alte proprietăţi fizice.

Radiaţii infraroşii, este radiaţia electromagnetică pe care o putem simţi sub formă de căldură.

Radio Astronomia, presupune explorarea spaţiului prin examinarea de unde radio din spaţiul cosmic.

Radio telescopul, este o 'farfurie' din metal, care adună undele radio din spatiu.

Razele cosmice sunt particule foarte mari de energie, care călătoresc prin spaţiu aproape de viteza luminii.

Razele de crater, sunt linii provocate de impact, radiind dintr-un crater.

Razele ultraviolete, sunt un tip de radiaţii electromagnetice cu lungimi de undă foarte scurte. Razele ultraviolete sunt invizibile pentru noi.

Revoluţia, este mişcarea unui obiect în jurul altuia. Cum este Pământul care se învârte în jurul Soarelui o dată la 365,25 de zile.

Regolitii, sunt fragmente de roci moi, fragmentate din manta de dimensiuni diferite, sau praful de pe o planeta, asteroid, sau suprafaţa Lunii.

Rille, este o vale lungă, îngustă pe suprafata Lunii.

Rotaţia, este mişcarea unui obiect ce se roteste pe o axa care trece prin ea însăşi. Cum este Pământul care roteşte în jurul axei sale o dată la fiecare 24 de ore.

Rupes, sunt o linie varfuri muntoase de pe o planeta sau o suprafata lunara.

Singularitatea, este un punct în spaţiu-timp în care densitatea materiei şi câmpul gravitaţional sunt infinite (care formează o gaură neagră).

Sistem solar, este un grup de planete, sateliti, asteroizi, şi comete care orbiteaza in jurul unui soare.

Sonda spatiala, este un tip de satelit, care calatoreste de pe Pământ pentru a explora planete sau alte corpuri cosmice. Nu există persoane la bord. Acesta este condusa de computere, si au misiunea de a face poze ştiinţifice, pentru a ne ajuta sa invatam despre alte lumi. Câteva exemple de sondele spaţiale celebre sunt: Voyagers 1 & 2, Vikings 1 & 2, Magellan, Galileo, Pioneer, Pathfinder, Mars Global Surveyor.

Spectru de lumina. Lumina poate fi rupta în componentele ei de culori (de exemplu, lumina trece printr-o prisma).
Stea. Fiecare stea de pe cer este o minge de gaz stralucitoare. Soarele nostru este o stea mijlocie.

Stea binara.  Steaua binara, este defapt formata de două stele care se rotesc în jurul unui centru comun de masă. Aproximativ jumătate din toate stelele sunt într-un grup de cel puţin două stele.

Telescopul Cassegrain, este un telescop reflector, cu unghi larg, cu o oglinda concava care primeşte lumina şi focusează o imagine. O oglinda secundara, reflecta lumina printr-un gol, în oglinda primară, permiţând ocularului sau camerei pentru a fi montate la capătul din spate al tubului.

Telescopul reflector (sau newtonian), foloseşte două oglinzi care amplifica ceea ce este vizualizat.

Telescopul refractor, foloseşte două lentile, care amplifica ceea ce este privit, obiectivul principal măreste cel mai mult.

Tubul optic, este principalul organ sau tub al unui telescop. Acest tub optic ţine obiectivul.

Unitate astronomica. O unitate astronomica, sau UA, este egala cu media distantei de la Pamant la Soare, de aproximativ 150 mil. km. Un fascicul de lumina ii ia de aproximativ 8,3 minute pentru a călători 1 UA.

Viteza luminii, este viteza maxima cu care undele electromagnetice se pot misca într-un vid: 299,792,458 metri / sec.

Viteza orbitala. In timp ce planetele orbiteaza Soarele, care calatoresc cu viteze diferite. Fiecare planetă are viteza mai mare atunci când acesta este mai aproape de Soare şi se deplasează mai lent atunci când este mai departe de Soare.

Zenit, este punctul de deasupra capului unui observator.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management